Thursday, January 8, 2009

Indragostita de un om sau nunta de zapada





Cerul a inceput sa toarne cu stelute de gheata peste tot. Ninge ca in povestile cu Alba ca Zapada si Piticii… e greu sa descrii in cuvinte, poate sunt eu prea emotionata, sau poate mi-au inghetat ideile si gandurile de fericire.
Iarna este un designer vestimentar desavarsit chiar si fara studii de specialitate… Mi-a imbracat toti invitatii in vesminte unice. Copacii, plantele uscate, pietrele ratacite de pe campuri, sunt acum imaculate domnisoare de onoare prinse in dansul fulgilor de nea. Dansez si eu prin zapada alba si pufoasa, e atat de simplu sa fii fericit cand esti inconjurat de atata frumusete.
Incerc sa intampin cu privirea fiecare invitat, mi-s atat de dragi, astazi sunt deosebiti asa imbracati in vesminte de sarbatoare. Trebuie sa recunosc ca natura mi-a fost draga si m-a inspirat dintotdeauna.
Mi-am prins in rochie mii de fulgi, minunate stelute de nea, am adunat intr-un cos un buchet mare de flori de nufar alb si ma plimb surazanda si visatoare in marea de zapada.
Cat privesc cu ochii numai alb, numai flori de gheata...
“Ninge sa desparta viata de iubire /Albe felinare merg spre univers”
Mi-e greu sa recunosc dar adevarul e ca m-am indragostit… de un om de zapada. Nu ma deranjeaza ca e intotdeauna rece, m-am obisnuit cu felul asta de iubire. Nu ma intristeaza nici faptul ca tace mereu si stie doar sa ma asculte, macar stiu de ce nu ma suna inainte de culcare sa imi spuna noapte buna. Lumea zice ca nu avem nici un viitor impreuna, ca e nestatornic si se topeste usor, macar stiu ca nu se topeste dupa alte fuste, nu e niciodata gelos, nu interpreteaza si nu pretinde ca este altcineva doar asa, ca sa para mare in ochii altora. Ce daca nu-si poate exterioriza gandurile si sentimentele, nu vorbeste atunci cand sufera sau este fericit, nu zambeste decat la fel in fiecare zi, nu-si spala sosetele, sta neclintit ore in sir, dispare pe neobservate si nu stii daca se intoarce iarna asta sau peste doua ierni…macar stii ce asteptari poti sau nu poti avea de la el. Oare putini oameni intalnim la fiecare colt de strada avand pretentia ca nu sunt de zapada?!
Eu, imperfecta simplu sau fata curcubeu, de buna voie si nesilita de nimeni sunt de accord sa iau in casatorie… Ca sa nu sufar prea mult si pentru ca, vorba unui personaj dintr-un film rusesc, “ma iubesc atat de mult, m-am casatorit cu mine insami…”
In loc de concluzie:
Am invatat sa vorbesc mai mult decat stiu sa tac… sa dansez in mijlocul fulgilor de nea, sa visez cu ochii deschisi, am invatat sa astept fara sa stiu cand sa ma opresc, sa admir fara sa am curajul sa ating, sa iubesc un om si sa fac o nunta de zapada.